Dormes' ciamó? Lâ, descëdet' naota

Dormes' ciamó? Lâ, descëdet' naota (1881)
by Jan Batista Alton
ladin da Colfosch
269525Dormes' ciamó? Lâ, descëdet' naota — ladin da Colfosch1881Jan Batista Alton

da Rimes Ladines


Dormes' ciamó? Lâ, descëdet' naota.


"Dormes' ciamó? Lâ, descëdet' naota;
Zënza menâs' ince sce te dormîs la bocia,
To dormí bëgn gonot é sciöche oraziun,
Mo chësta sëra te minasson santa,
Tü slefs ne se möi nët nia, to fle ne sënton.
Plü co zënza lasces' jö le ce, porcí mo?
Ci mai t'uns' fat che plü ne n'os' nes fá aicia?
Vé, la löm, le füch, la flama prësc se destöda,
Dá snel resposta o le füch che föma scialdi,
Nos, la löm jun düc a finí la vita!
Morc nes ciafaras' spo pro la löm destodada;
Ci dijaras' mai canche te saras descedada?
Les lamentaziuns spo de te n'aldiuns' plü,
Tü nascënc; scialdi dî tigní nes mësses',
Sce ressoris te nes os odëi te tü brac.
Les mans dánes dunca y tles nostes cialdes
Mëteles; na ciantia dër, na bela, cianta,
Val' nes dijaras' de chi ch' a ciaval dlunch jô
Por vadagné de beles ries vitories,
A beles sciores fanc devotiscims.
Dínes do spo da chi che le malan ais tëma,
Ci eremita á odü Luzifer tl'aria,
Ci bel diamant slomina tres söl frunt dl re
Di spiric salvari; spo sce le diau te so rëgn
Se tëm y mücia plü da salmi o lances.
Odëi la bibia scenó fánes cun dötes
Les santes beles, le cil indoré cun i sanc,
Nosc pice Gejú, la crigna y le bo, spo i magi;
Fá lí nes mësses' y insigné les lignes
De chël latin che nosc Idî ion alda.
Oh lâ, la lincerna bel plan se destöda;
Tres y tres plü grana l'ambria devënta,
Signai gnarál prësc a nes fá gran tëma.
Lascia to sonn, lascia por n püch les santes!
Porater gran confort nes fôs', sëgn pa?
Mi Dî, tü brac é frëic y daverc tü edli;
Dan püch ciamó nes rajonâs' de n ater
Monn, dla fossa, dl cil, dla vita cörta,
Despó dla mort… Dí mo, por mort ci intënes'?
Ci é pa la mort? Dí, dánes pö resposta!"
Dî i pici insciö bi susc tra d'ëi rajonâ;
L'alba gnô, la lâ tres dormî bel tres.
Do mëssa grana l'angonia sonân;
Un che passâ odô la porta daverta,
Daite da porta sön mësa le liber, öt le let,
Ince i mituns, injenedlá fôi y periâ.