Maea
Toarţi maea ningâ vatrâ,
Fuslu faţi sfâr-sfâr-sfâr,
Câţâluşa-n pragu alatrâ
Şi câtuşa faţi hâr.
Hâr-hâr-hâr câtuşa faţi
Ningâ vatra-aţea cu jaru,
Vimtulu suflâ-afoarâ-araţi,
Câ i meslu alu brumaru.
Maea-acaţâ tra si-şi spunâ
Pârâmithi di dimult;
Cadi ploae dipriunâ,
Eu pri maea mea u-ascult:
„Unu ficioru eara ʼnâ oarâ,
Unu ficioru ca tini ńicu;
Ma unu lupu îşi vińi-n hoarâ
Şi-lu bâgă tu unu tâstricu.
Fuḑi luplu tu pâduri
Cu maratlu di ficioru!…”
– „Ia taţ, moaşe! Avḑâ? Duri!
S-ti l’ea draclu c-unu cicioru!
Vrei s-ńi-aspari, cumu vedu, nipotlu!”
Ḑâţi paplu nâiritu.
Câ-câ-câ cântâ cucotlu,
Foclu ardi-agâlisitu.
– „Aidi, maie, ma diparti,
Io nu-amu fricâ ni di luchi.
Pârâmithili-su di-tu carti;
Ş-când va s-creascâ meari-n pluchi,
Maşi atumţea luchil’i-n hoarâ
Va s-priimnâ c-unu tâstricu!”
Paplu-arâdi tra si-şi moarâ
Ş-ḑâţi: „Eşti un dhemunu ńicu!”
Amânatu. Mi culcâ maea
Tu curatlu-a meu pâticu;
Eu ascult cumu cadi ploaea
Pisti-astreahâ pic-pic-pic!
Paplu doarmi ningâ vatrâ,
Cumbuloia lui tu mâńi;
Câţâluşa-n pragu alatrâ
Şi-islu ţânu trei-patru câńi!...