Mama şi pul'ilu

Tulliu, Nuşi. Poezii. Ed. Predania, Bucureşti, 2012, p. 166


ʼNâ mamâ toarţi cairu laiu
Şi pul’il’i toţ întreabâ:
– „Voi, pul’i muşaţ şi hrisusiţ,
Voi, pul’i cu ungl’i-aroşi,
Voi hil’ilu-a meu nu ńi-lu viḑutu
Pri-tu locurili iu treaţiţ?”
Aşiţi-ntreabâ mama-aţea
Muşaţl’i pul’i ţe veadi
Câ pisti casa-a l’ei ma trecu
Diparti tra si s-ducâ,
Şi ocl’il’i dipriunâ l’i-plâng
Şi hirlu l’i si-arupi,
Di-l’i cadi fuslu di tu mâńi
Şi prisinli di-l’i cadi.
Si-apleacâ mama fuslu s-l’ea
Şi-unu pul’iu ma ńicu îl’i ḑâţi:
– „Mârată mamâ, tini veḑ
Câ pul’il’i mi-alâsarâ
Şi-eu escu pul’ilu-aţelu ma ńicu
Di câţ pri-aoa tricurâ;
Câ veara-aestâ peanili
Ńi-criscurâ tr-azburari,
Şi calea easti lungâ mult
Şi-eu calea nu-ńi cunoscu.
Cu tuti-aesti, când viḑui
Trâ hil’ilu-a tău câ suschiri,
Armaşu di soţ ca si-ńi ti-ntrebu
Ţe seamni hil’ilu-ţ ari,
În calea mea ca si-ńi lu vedu
S-l’i-aducu încl’inâciuni;
Câ şi-eu, mâratlu-ńi, mamâ amu
Ş-chirdutâ mi-ari laea,
Şi-alagâ poati pri tu munţ
Pâdurili di şi-ntreabâ
Ca s-mi viḑurâ la fântâńi
Pri mini, pul’ilu-aleptu”.
Şi-aştearḑi ocl’il’i mama-atunţi
Cu poala di hrisafi,
Şi-a pul’ilui di pri trandafl’ei
Aşiţi nâsâ-l’i ḑâţi:
– „Pul’iu zuyrâfsitu şi-ndilicatu,
Cu graiu împlinu di jali,
Cara si-ńi vrei, la mini yinu
Tra si-ńi ţ-adaru câfasi:
Tu locu di orḑu va-ńi ţâ dau
Mâryâritări di-asimi,
Ş-tu locu di apâ va-ńi ţâ bagu
Maşi ghiulsu di trandafli;
Va si-ńi ti ţânu tu locu di hil’iu
Pânʼ hil’ilu-a meu si-şi yinâ;
Ca s-vrei, apoia, ti pitrecu
La mamâ-ta, tu munti,
Câ tora frunḑâli ma şi-cadu,
Lilicea-ngâlbineaşti
Ş-ńi-u fricâ iarna greauâ, pul’iu,
Pri cali s-nu-ńi ti-acaţâ,
Di-ńi ti cheardi mamâ-ta,
Suţata di-ńi ti cheardi…”
Atumţea s-toarnâ pul’ilu ńicu
Şi-a mamâl’ei îl’i ḑâţi:
– „Muşatu îţ easti grailu-a tău,
Ma nu potu tra s-lu-ascultu,
Câ munţâl’i suntu maşi trâ noi,
Şi trâ birbil’i câfasea.
Tu munţâ tora nu potu s-şedu,
Câ-n munţâ cadi neauâ;
Tr-aţea tu câmpu va-ńi mi ducu,
Iu ńergu pul’il’i-alanţâ:
Acloţi poati s-ńi-aflu ş-eu
Mârata mea di mamâ,
Si-ńi mi priimnu maşi cu ea
Pânâ tu mailu-alantu,
Când pońil’i toţ lilici scotu,
Când faglu muşuţaşti,
Şi-atumţea iarâ va-ńi mi torn
Tu loclu iu mi-amu faptâ,
Si-ńi creascâ peanili muşatu
Şi ungl’ili aroşi”.
– „Du-ńi-ti calea-ambaru, lai pul’iu,”
Atumţea mama-l’i ḑâţi,
„Ş-cara si-ńi veḑ ficiorlu-a meu
S-l’i ḑâţ câ mult lu-aşteptu;
Câ ḑuuâ ş-noapti lăcrińi vers,
Câ-ntrebu nioril’i ş-vimtulu;
Aspuni-l’i câ di dorlu-a lui
Ca ţeara mi tuchescu.
Ca s-vrei si ştii şi seamnili:
Ca chiparişu i-analtu,
Muşatu ca unu muşatu birbil’iu,
Livendu ca şainlu.
Nâsu ari perlu hrisusitu
Şi sufrunţeaua-adratâ
Ca di cundil’ilu di zuyrafu –
Di featili-şi glârescu.
Nâsu easti protlu giuvairu
Di Zmolcu ş-Vasiliţa,
Şi Elimblu şi Chisavlu
Giunaticlu-l’i cunoscu”.
Si scoalâ pul’ilu şi-nchisi
Diparti tra si s-ducâ,
Şi mama plânḑi nicurmatu
Cu ocl’il’i dupâ pul’ilu
Ţe s-duţi câtrâ Previza
Amarea tra si-şi treacâ.
Şi cumu turţea unu cairu laiu,
Di-tu mânâ l’i-cadi fuslu,
Şi prisinli-mpadi l’i-câḑu
Şi hirlu l’i si-arupsi.