Page:Macovei-Dictionario Encyclopedic de Interlingua-4 de 4.pdf/66

This page has not been proofread.

tagiose e epidemic, analoge al roseola.

ruber v Devenir rubie. De hic: rubicunde; rubee-rubeola; rubie-rubino, interrubie, pectorerubie etc, rubia etc, rupide-rubidium; rubor; rubescer-rubescente, erubescer etc; rubificar; rubefacer etc.

rubescente adj Que deveni rubie.

rubescer v Devenir rubie; etiam robor.

rubeto s myrtillo (ned. braambos): ~ ardente.

rubia s Bot. Planta rubiacee: cultura de ~, campo de ~. De hic: rubiacee-rubiaceas

rubiaceas spl (del lat. rubia) Bot. Famalia de plantas dicotylodenate gamopetal, comprendente: cicuta de silva, le cafetiero, le quaina, le garana, le gardenia.

rubiacee adj Appartinente al rubiaceas.

+ Rubicon spr Rivo que separava Italia de Gallia, defendite per le senat de esser passate con fortias armate; Cesare contemneva iste defensa e lo passava exclamante se, on dice: "Alea jacta est!" (le sorte es jectate), exclamation que on lo revoca prendente un resolution hardite, decisive. Fig. transversar/passar le ~.

rubicundo adj (lat. rubicundus) Rubie, parlante del visage: facie ~.

rubide adj Rubie obscur.

rubidium s Chim. Metallo alcalin (Rb), de numero atomic 37.

rubie adj (lat. rubeus, rossastre) Que ha le color del sanquine, del foco, del papavere; fr. rouge; socialista, communista: ille vota le ~s. ~ clar/palide, cupro ~, auro ~, cavallo ~, crusta ~, pisce ~, Cruce Rubie, Armea Rubie, Cappucietto Rubie.

rubificar v Facer rubie.

+ rubigine s Ferrugine, oxidation (mal de plantas)

+ rubiginose adj (lat. rubiginosus, ferruginose) Coperite de ferrugine; que ha le color del ferrugine: rosa ~.

rubino s Oriental. Ancian nomine de certe corpores rubie: le ~ de arsenico es un sulfuro, laser a ~.

rublo s (parola russe) Unitate monetari de Russia que ha 100 kopekas, curso/cambio del ~.

rubo s (lat. morum) Mora, fructo componite del spino: ~ artctic, ~ saxatile, saison de ~s.

rubor s Rubescentia.

rubre adj Rubie: acere ~. De hic: rubrica

rubrica s (lat. rubica, titulo in rubie) Titulo que in le libros de derecto, era marcate olim in rubie. Indication de materia in un catalogo, un revista, un jornal. Regulas de libros liturgic imprimite semper in rubie, e indicante le maniera de officiar: ~ litterari, ~ sportive/del sports, ~ de arte, ~ de enigmas, ~ del remina.

De hic: rubricista; rubricar-rubricator/de actualitates, ~ liturgic.

rubricar v Signalar in rubie; separar in capitulos, chronicas, sectiones etc.

+ rubrication s Action de rubricar.

rubricator s Erudito cargate a notar con rubie le rubricas, le passages al manuscriptos e imprimitos.

rubricista s Alcuno qui ha/prende cura de un rubrica in un jornal. Eccl. cognoscitor del rubricas (prescriptiones liturgic)

+ rubrifolie adj Bot. con folio rubie (met rode bladen)

+ rubripede adj a pede rubie (ned. rootvoetig)

+ ruche s (parola fr. de gallic) Habitation de un colonia de apes.

+ rucksak s (parola germ.) s Sacco a dorso.

ruct- vide rug

ructar v Eructar; etiam vomitar fortemente.

ructator s Celle qui ructa.

ructo s Emission per le bucca e con ruito rauc de gases stomachal. Syn. eructation.

+ rudbeckia s (de Rudbeck, n. proprie) Planta originati del America del Nord, cultivate pro su flores ornamental (Familia del compositas).

rude adj (lat. rude, brute) Aspere al toccar: pelle ~. Fig. Que causa pena, fatiga, suffrentia; disagradabile a audir, impolite, non cortese: voce ~, observation ~, homine ~, non cultivate/educate.