Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/1051

This page has not been proofread.


troé
1016


mort, e l’è risuscitá, l’era perdú, e se l’a troà, e idg á scomenzá a sela góder. HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:145 (caz.); d) "Chisc mostri se i troon / Sta sera scì i copon." "Kis mostri sé i troóng / Sta sera ši i kopóng. " BrunelG, MusciatSalin1845:3 (bra.); e) Perché no i l’à domanà a piovan / avendone troà un più bon / De chel che no é Sepon Perche no i la domana a Piovan / avendone troa un piu bong / De chel che no e Sepon PollamV, VivaSagraMoena1856-2008:269 (bra.); f) per chest ela zenza poder più troar pasc seghitando a lamentarse, l’à pensà de jirsene a portar le sove proteste davant dal Re per chest ella zenza poter più troàr pas seghitando a lamentarze, l’ha penzà de sirzene a portar le zoe proteste d’avant dal Re SommavillaA, DecameronIXMOE1875:639 (moe.)
2 riuscire ad avere qualcosa, procurarsi, procacciarsi (fas.) Ⓘ trovare Ⓓ bekommen, erhalten ◇ a) Un l disc: "Se te ves, te pes ben stèr apede nos, mo vèlch outa troon trop da lurèr e trop da risćèr." Un el diš: "Se te ves, te pes ben ster apede nos, mo velk outa troon trop da lurer e trop da riščer". BrunelG, Cianbolpin1866:13 (caz.)
p.p. come agg. Ⓜ troés, troeda, troedes
sorpreso, colto, pescato (grd., fas.) Ⓘ trovato Ⓓ erwischt ◇ a) I scribi e i farisei i à menà na fémena troada te n adulterie apede el, e i l’à metuda te mez. I scribi e i Farisei i a mená una femena troáda in te un adulterio apede el, e ì a metuda in te mez. HallerJTh, MadalenaBRA1832:156 (bra.)
se troé (fas.) Ⓘ trovarsi Ⓓ sich wiederfinden ◇ Canche l’à vedù che no l’à più parenc ne amisc, e che l se troa soul desche un pèl te n pra, l se à pissà: Per me l’è miec che me n vae indò apede Dona Chenina Kan ke l a vedù, ke no l à più parenč ne amiš, e ke l se troa soul deske un pel te n prà, el se à pisà, per me l e mieč, ke min vae indò apede Dona Kenina BrunelG, Cianbolpin1866:9 (caz.) ◆ troé ca (fas.) Ⓘ cercare Ⓓ suchen ◇ a) Mo zirolave! Voi velgiac / Troà mo cà la ciamejela / Bruna o verda; prest, metéla Mo tzirolave! Voi velgiatg / Troà mo cà la tgiameṡela / Bruna o verda; prest, mettela BrunelG, CianzonJentBona1856-2008:246 (bra.).

troé † (grd.) ↦ troé.

troèr (fas., caz.) ↦ troé.

trognera (mar.) ↦ trognola.

trognola Ⓔ dimin. di trogna 6 1878 trognora (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:32)
gad. trognora mar. trognera Badia trognora
s.f. Ⓜ trognoles
insieme dei rami che si dipartono da una sola radice in una pianta priva di fusto principale (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002) Ⓘ cespuglio Ⓓ Strauch, Busch ◇ a) Ara chirî debann n lëgn doi o n ander, por jí adassosta, o val’ früt de bosch por se paré la fan: nia, no n post süt, no na bromora sö na trognora Ella chirì de ban ‘ng lengn’ doi o ‘ng andr, pur ji ad asosta, o val frutt d’bosc pur sè parè la fang: nia, no ‘ng post sūtt, no na bromora sou na trognora. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:32 (Badia); b) Les brüsces y les trognores é vistides de broja, che lomina, sciöch’ares foss en plëgn fornimënt Les brusces e les trognores è vistides d’broja, ch’lumina, sceoc ch’elles foss’ in plengn’ forniment DeclaraJM, SantaGenofefa1878:59 (Badia)
trognola da spinac (gad. P/P 1966; V/P 1998) Ⓘ roveto, prunaio Ⓓ Dornengestrüpp, Dornengebüsch ◇ a) iló ciafeste trognores da spinac fosc y spizusc illò ceaffeste trognores da spinac’ fosc’ e spizzŭsc’: DeclaraJM, SantaGenofefa1878:48 (Badia).

trognora (gad., Badia) ↦ trognola.

troi Ⓔ *TROGIUM (EWD 7, 191) 6 1763 trù ‘iter’; an trù ‘via imperialis’ (Bartolomei1763-1976:104)
gad. tru mar. tru Badia tru grd. troi fas. troi fod. trou † amp. troi LD troi MdR tru
s.m. Ⓜ trois
1 area destinata al passaggio e al transito di persone e di veicoli meno attrezzata di una strada (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. DLS 2002, fas. DLS 2002, fod. DLS 2002, amp. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ strada sterrata Ⓓ Weg ◇ a) vè, che nobl signur vicare n à pa daidé tröc ël jö sot tru vè, che nobl Signur Vicare ‘ǹ ha pa dëidé treućh ël ĝeu sott trù DeRüM, VicareSignoria1833-1995:276 (MdR); b) Finamai sö i lëgns ési arpizá ’cër tru, söles finestres, söi tëc dles ciases ’cër strada êl jënt Finmai sou i lengn’s ēſi arpizzà cear tru, soulles finestres, soui tettg d’les ciaſes cear strada ēle jent DeclaraJM, SantaGenofefa1878:105 (Badia)
2 tragitto, percorso (gad., fas. DILF 2013) Ⓘ strada Ⓓ Weg ◇ a) Aha, mo ponsâi iu, / Cösc sará pa mio fre Jan / Co vá pa por cösc tru, / Por chë strada da zacan! Aha mo pungsai iú / Cösch sarapa mio Frö Schang! / Co vapa por chōsch trú, / Por che strada da zacang. AgreiterT, ConLizonza1838-1967:130 (mar.).

troi (grd., fas., amp., LD) ↦ troi.

tromba Ⓔ it. tromba 6 1856 tombre pl. (BrunelG, CianzonJentBona1856-2008:244)
fas. tromba bra. tombra fod. tromba amp. tromba
s.f. Ⓜ trombes
strumento a fiato di ottone, costituito da una canna a forma di tubo che si ingrossa a partire dal bocchino fino a formare una campana molto svasata (fas. DILF 2013, fod. Pz 1989; Ms 2005, amp. DLS 2002) Ⓘ tromba Ⓓ Trompete ◇ a) Prest clarinec, flauc e sciubioc / Tree! - tombre, bombardogn, fagoc / Sofiage ite, par dì de legn! Prest clarinetg, flautg e subiotg / Tree! - tombre, bombardogn, fagotg / Sioffiae it, par dì de leng! BrunelG, CianzonJentBona1856-2008:244 (bra.).

tromba (fas., fod., amp.) ↦ tromba.

trombeta Ⓔ it. trombetta (da ahd. trumba) (EWD 7, 183) 6 1856 trombette pl. (PollamV, VivaSagraMoena1856-2008:262)
gad. trombëta mar. trombëta Badia trombëta grd. tumbrëta, trumbëta fas. tombreta bra. tombreta moe. tonbreta fod. trombëta amp. tronbeta LD trombeta
s.f. Ⓜ trombetes
strumento a fiato di ottone, costituito da una canna a forma di tubo che si ingrossa a partire dal bocchino fino a formare una campana molto svasata (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. C 1986, LD DLS 2002) Ⓘ tromba Ⓓ Trompete ◇ a) Viva l nef decan de Fascia / Con bandiere e confalogn / Con trombete e tamburogn Viva l nef Decan de Fassa / Con bandiere e confalogn / Con trombette e tamburong PollamV, VivaSagraMoena1856-2008:262 (bra.); b) döt al’improvisa aldon ingherdenin adalerch sonamënt de trombëta. dutt al l’improvvisa aldung ingherdening adarlerc sonament de trombetta. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:7 (Badia).

trombeta (LD) ↦ trombeta.

trombëta (gad., mar., Badia, fod.) ↦ trombeta.

trombetier Ⓔ it. trombettiere 6 1878 trombettiěr (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:84)
gad. trombetier Badia trombetier
s.m. Ⓜ trombetiers
soldato incaricato di dare i segnali con la tromba (gad.) Ⓘ trombettiere Ⓓ Trompeter ◇ a) Rové ala porta dl ciastel cun süa compagnia le grof dá ordin al araldo, trombetier, de soné le corn por sëgn R’vè alla porta d’l ciastell cung sua compagnia ‘l grof dà ordine all’ araldo, trombettiěr, d’sonè ‘l cŏr pur sengn’ DeclaraJM, SantaGenofefa1878:84 (Badia).