Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/189

This page has not been proofread.


cialé
154


corda l’ŏt terribile dla p’rjung. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:107 (Badia) ◆ cialé bon (grd.) Ⓘ avere un bell’ aspetto Ⓓ gut aussehen ◇ a) Ies bën ënghe drët nton? / O sci, sci, te cëles bon, / T’es n bel gran sumenton! Ies bën ënke drët nton? / O shi, shi, te ciëles bon, / T’es n bel gran sumenton! PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:56 (grd.) ◆

cialé de 1 (gad., grd.) Ⓘ ripromettersi di, prefiggere di Ⓓ sich vornehmen ◇ a) Cun ti lëures ne dësses mei crì stima o gran unëur, / Mpo cëla de vester tel da cumparì daniëura l miëur. Con ti loures no dësses mëi crì stima o graŋ unour, / ’Mpò tgëla de vöster tèl da cumparì d’ugnëura ‘l miour. PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.); b) y sce n’esson plü da s’ odëi sön chësta tera, ciara de m’arjunje cun bones operes en Cil e se n’essung plou da s’ udei soung chesta terra, ciara de m’arjunje cung bones operes in Ceìl DeclaraJM, SantaGenofefa1878:4 (Badia) 2 (gad. P/P 1966; V/P 1998, grd., fod. Ms 2005) Ⓘ accudire, badare a Ⓓ versorgen, sorgen für ◇ a) Al s’un é jü y s’ mët pro un dla cité de chël lüch, y chësc l’á metü te süa vila a ciaré di porcí. E s’ en è schü, e s’ mat pro un d’latschité de chal lüc, e chast l’ha mettü sü in süa villa a tgiare di portschi. HallerJTh, FigliolProdigoBAD1832:139 (Badia); b) Oh, ciara pa de ëra, / Scenó este na busarada! O tgiarapa dö era, Schono estö na busarada! AgreiterT, ConLizonza1838-1967:132 (mar.); c) Doi uemes de Gherdëina jiva sun Mont de Sëuc a cialé de si prei Doi uemes de Gherdëina s̄iva suŋ mont de Souŝ a tgelè di si prëi VianUA, DoiUemes1864:197 (grd.); d) mi caro fi, Ël á ponsé cina sëgn por te, y continuerá a ciaré de te ’ci por l’avenire mi caro fì, El à pungsè cina sengn’ pur tè, e continuerà a ciarè d’tè ci pur l’avvernire DeclaraJM, SantaGenofefa1878:51 (Badia) ◆ cialé do (gad. DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fod. P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ controllare, verificare Ⓓ nachschauen ◇ a) e chëst signour l l à mané nte na sua campagna a cialé davò i porciei e cast signour el l’ha manè ‘n te na sua campagna a cialè davò i porciei DebertoM, FiProdigoFOD1841-1986:260 (fod.); b) Mo ci fejon pa cui üs? te l’odaras prësc; intan ciara do gonot cun atenziun, mo aziché n’i poste pa mai. Mo ci fejung pa cui ūs? Tl’ udaras presc’; intang ciara dō gonot cung attenziung, mo azzichè n’i poste pa mai. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:49 (Badia) ◆ cialé

fit (gad., fod. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ scrutare, fissare Ⓓ beobachten, anstarren ◇ a) Ara vá y scuta chit chit. / Ara stá y ciara fit fit. Ala va y scuta chit chit. / Ala sta y ćiara fit fit. PiccolruazA, Scassada1848-1978:71 (Badia); b) Genofefa ciara fit do a chëra schira, cina, ch’ara é fora de edl Genofefa ciara fitt dō a chella schira, cina, ch’ella è fora de oud’l DeclaraJM, SantaGenofefa1878:9 (Badia) ◆

cialé ju (gad. DLS 2002, grd. DLS 2002, fod. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ guardare in giù, guardare verso il basso Ⓓ hinunterschauen ◇ a) Ciala mo chël puoro vegle colassù / l se la rì e ciala ju chialamo chal puoro vegle cola su / al sela ri e chiala su PezzeiJF, TTolpei1805-2010:192 (fod.) ◆ cialé lassoura (MdR) Ⓘ controllare, sorvegliare, vigilare Ⓓ aufpassen, beaufsichtigen, bewachen ◇ a) mo la jënt jona se lascia impò massa gën condüje a le mal, sc’ an ne ćiara de continuo lassura mó la ĝënt ĵonna se lascia impò massa giaǹ condüŝe a le mal, ŝ’ aǹ ne çhiara de continuo la sura DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:265 (MdR) ◆ cialé pro (gad. DLS 2002, grd. DLS 2002, fod. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ stare a guardare Ⓓ zuschauen, zusehen ◇ a) L fariseo y autri cialova pro, y se n fajova marueia, che Gejù se lascia tuché da na publica piciadëura. ‘L Faris̄o ed àutri tgelòva prò, y sën fas̄òva maruoja, che Ges̄ù së làŝa tucchè da na publica pitgiàdoura. VianUA, Madalena1864:193 (grd.); b) Ciaréi ala löna en cil, coch’ara proa de s’ascogne do i pëc, por ne messëi ciaré pro al delit, che sëis por comëte ciarei alla luna in ceìl, cocch’ ella prova d’s’ ascogne dō i pēcc’, pur nè m’sei ciarè pro al delitto, che seis pur commette DeclaraJM, SantaGenofefa1878:28 (Badia); c) Sce Patriarca Giacobe incö ciarass pro, / "Oh veramënter, dijessel ciamó, / Chiló él la porta dl Cil, la ciasa de Dî" Se Patriarca Giacobbe incö tgiaress prò, / "Oh veramáintr, dis̄essl tgiamò, / Chilò elle la porta del Ciel, la tgiasa de Die" PescostaC, MëssaPescosta1879:4 (Badia) ◆ cialé soura (gad. DLS 2002, grd. DLS 2002, fod. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ vigilare, controllare, sorvegliare Ⓓ aufpassen, beaufsichtigen, bewachen ◇ a) Mo mineste tö che, pro i soldas, degügn ne ćiare sura la joventù, l’amonësce e la traverde? Mò mineste teu che, prò i soldas, degügn ne çhiare sura la ĵoventù, l’amonësce e la traverde? DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:265 (MdR) ◆ se cialé (MdR) Ⓘ guardarsi Ⓓ sich ansehen ◇ a) La jënt de dlijia se ćiarâ, e ne savô ći ch’ël minâ. La ĝënt de dliŝia se çhiarâ, e ne savô çhi ch’ël minâ. DeRüM, Perdica1833-1995:281 (MdR).

cialé (grd., fod., LD) ↦ cialé.

cialèr (fas.) ↦ cialé.

cialgè (moe.) ↦ calighé.

cialié (bra.) ↦ calighé.

cialt (gad.) ↦ ciaut.

ćialt (mar., Badia, MdR) ↦ ciaut.

cialù Ⓔ CĀLŪGŌ (EWD 2, 163) 6 1763 ciarù ‘caligo, nebula’ (Bartolomei1763-1976:73)
gad. ciarü mar. ćiarü Badia ćiarü
s.m. Ⓜ cialus
fenomeno atmosferico consistente in un ammasso di microscopiche gocce d’acqua, che si forma, in prossimità del suolo o sopra superfici d’acqua, quando il vapore acqueo si condensa intorno alle particelle del pulviscolo atmosferico (gad. B 1763; A 1879; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998) Ⓘ nebbia, caligine Ⓓ Nebel, Dunst ◇ a) al ê na doman scöra döt en ciarü el ē na dumang scura dutt in ciarù DeclaraJM, SantaGenofefa1878:32 (Badia); b) al ê l’altonn davijin, cun sorëdl torbido, che leva tert y florësc abonora, cun sü ciarüs scürs el ē l’alton da vijing, cung sored’l torbido, ch’leva tērt e floresc’ abonora, cung su ciarūs scurz DeclaraJM, SantaGenofefa1878:53 (Badia).

cialza (gad.) ↦ ciauza.

cialzá (gad.) ↦ ciauzé.

ćialza (mar., Badia, MdR) ↦ ciauza.

ćialzá (Badia) ↦ ciauzé.

ćialzà (mar.) ↦ ciauzé.

ciamà (col., amp.) ↦ clamé.

ciamé Ⓔ nordit. ciamar 6 1833 çhiama 3 (DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:268)
gad. ciamé Badia ciamé MdR ćiamè
v.tr. Ⓜ ciama
1 rivolgersi a un essere animato mediante la parola o altri segnali per attirarne l’attenzione (gad.) Ⓘ chiamare Ⓓ rufen ◇ a) Do le cené y la corona / sciöch’ al foss te na morona / stôl iló taché / fin ch’al gnô ciamé. Dô l’cenè y la corona / scioch’ al foss te na murona / stêl ilò tachè / finch’ al gnê ćiamè. PiccolruazA, Scassada1848-1978:70 (Badia)
2 fig. indurre qualcuno ad andare in un luogo in cui è necessaria la sua presenza (MdR) Ⓘ chiamare Ⓓ rufen ◇ a) Iö ne la mine demà, iö le sà inće, porćì che inte la Sacra Scritüra vëgn ćiamà i servidus prosc e da bëin a gode les ligrëzes de le Signore Jeu ne la mine demà, jeu le sa inçhié, porçhi che inte la sacra scrittüra vëgn çhiamà i servidus proŝ e da bëiǹ a gode les ligrëzzes de le Signore DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:270 (MdR)