Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/208

This page has not been proofread.


cinch
173


Juchzer ◇ a) Alt en aria, y n cigun / N lombert che stlopetun! Alt in aria, e n’cigun / Un lombert che stlopetun! PescostaC, Schützenlied1848-1994:222 (Badia).

cigon (grd., fas., fod.) ↦ cigon.

cigun (gad., mar., Badia) ↦ cigon.

cijé (fod.) ↦ cijidé.

cijèr (fas.) ↦ cijidé.

cijidé čiš - (onomatop.) (EWD 2, 185) 6 1852 cigiréa 3 (ZardiniB, Rudiferia1852:1)
gad. cijidé, zijidé mar. cijidé Badia cijidé grd. cijidé fas. cijèr fod. cijé amp. zizidà, cijirà LD cijidé
v.intr. Ⓜ cijideia
1 sfriggere, crepitare; sibilare (gad. Ma 1950; P/P 1966; Pi 1967; V/P 1998; DLS 2002, grd. L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ sfrigolare, crepitare, sibilare Ⓓ prasseln, knistern, zischen
2 di suoni cupi e fragorosi, echeggiare profondamente per un certo tempo (amp. Mj 1929; Q/K/F 1988) Ⓘ rimbombare Ⓓ dröhnen ◇ a) Ma ancuoi sci che i sćiopetea! / Ah! non élo gnanche bel? / Duto cuanto cijirea / Da Tofana a Crepedel! Ma ancuoi sì che i sciopetéa! / Ah! non elo gnanche bel? / Duto quanto cigiréa / Da Tofana a Crepedel! ZardiniB, Rudiferia1852:1 (amp.).

cijidé (gad., mar., Badia, grd., LD) ↦ cijidé.

cijirà (amp.) ↦ zizidà.

cil (gad., Badia) ↦ ciel.

cima Ⓔ it. cima 6 1843 in cima (PescostaC, OrghenPlie1843-2013:428)
fas. cima fod. cima
s.f. Ⓜ cimes
parte più alta, verticale, sommità di qualcosa (fas. R 1914/99; Mz 1976; DILF 2013) Ⓘ cima Ⓓ Spitze
en cima (fod.) Ⓘ in cima Ⓓ zu oberst ◇ a) Cánche se ciánta e craia / Se i sent segur nfin / Via n fonz de Davedin, / Via n cima de Fedaia! Quaŋ che se çhianta e craja / Se i sent segur infiŋ / Via in fonz de Davediŋ, / Via in cima de Fedaja! PescostaC, OrghenPlie1843-2013:428 (fod.) ☝

insom.

cima (fas., fod.) ↦ cima.

cin’ (attributivo) (gad.) ↦ cinch.

cina (gad., mar., Badia) ↦ china.

cincanta Ⓔ QUINQUAGINTA (EWD 2, 187) 6 1763 cinchanta ‘quinquaginta’ (Bartolomei1763-1976:74)
gad. cincanta mar. cincanta Badia cincanta grd. cincanta fas. cincanta bra. cincanta fod. cincánta col. zincuanta amp. zincuanta LD cincanta
num.
numero composto da cinque decine (gad. B 1763; A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ cinquanta Ⓓ fünfzig ◇ a) Al nes á dit Mëssa Novela, / Y ci festa é pa tan bela, / Che can’ n prou vá pro alté / Do cincant’ agn ch’al é bele sté. Al n’es ha dit Massa Noëlla, / E tgi Fësta ë pa tang bëlla, / Chë cang en Pro va pro altè / Do tsingcant agn ch’al ë bël stë. PescostaC, SonëtCoratBadia1852:1 (Badia); b) Chest l’é da dute doi le part da la Veisc, contarà cincanta ciase e na bela lejia de Sèn Piere. Chöst lö da duttö doi lö part dalla Veisch, contarà tschinchanta tschiasö ö nô bellô leschia dö Sen Pierö. ZacchiaGB, DescrizionFascia1858*:2 (bra.); c) Doi fova a n seniëur debit; un ova da i dé cincanta, l auter cincënt munëides. Doi fòa a uŋ Signour debit; uŋ òva da jë dè cincànta, l’àuter ciŋcent munëides. VianUA, Madalena1864:194 (grd.); d) El, par zento, a ra por śente / De zincuanta, e pì el tol / Co ra zates śentilmente / El i ciapa par el col. El par zento, ara por zente / De zinquanta, e pi el tòl / Cόra zàtes gentilmente / El i ciapa par el còl. Anonim, ManageriaComunal1873-1973:35 (amp.).

cincanta (gad., mar., Badia, grd., fas., bra., LD) ↦ cin-

canta.

cincánta (fod.) ↦ cincanta.

cincent Ⓔ com. di cinch + cent 6 1864 ciŋcent (VianUA, Madalena1864:194)
gad. cincënt grd. cincënt fas. cincent fod. cinchcënt col. zinchzent amp. zinchezento LD cincent
num.
numero costituito da cinque centinaia (gad. DLS 2002, grd. F 2002, fas. DLS 2002; DILF 2013, fod. Pz 1989; DLS 2002, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ cinquecento Ⓓ fünfhundert ◇ a) Doi fova a n seniëur debit; un ova da i dé cincanta, l auter cincënt munëides. Doi fòa a uŋ Signour debit; uŋ òva da jë dè cincànta, l’àuter ciŋcent munëides. VianUA, Madalena1864:194 (grd.).

cincent (fas., LD) ↦ cincent.

cincënt (gad., grd.) ↦ cincent.

cinch Ⓔ QUINQUE (EWD 2, 187) 6 1763 cinch ‘quinque’ (Bartolomei1763-1976:74)
gad. cinch, cin’ (attributivo) mar. cinch, cin’ (attributivo) Badia cinch, cin’ (attributivo) grd. cinch, cin’ (attributivo) fas. cinch bra. cinch fod. cinch col. zinch amp. zinche, zinch’ LD cinch MdR cinch
num.
il numero intero che, nella successione dei numeri naturali, segue immediatamente al quattro (gad. B 1763; A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ cinque Ⓓ fünf ◇ a) N dé ch’ël stê söla gran plaza de S. Merch, vëighel cater o cinch signurs che se la rajonava. ‘Ǹ dé ch’ël stê seu la graǹ plazza de S. Märc, vëighel quatr o ćinq signurs che se la raĝionava. DeRüM, CasperCiaminades1833-1995:280 (MdR); b) po ‘l scomenza a fei ra grinta, / a scioudasse, a delirà, / a dà in bestia, a tirà fora zinch’ o sié di meo pardios po’ ‘l scomenz̄a a fei ra grinta, / a scoudase, a delirà, / a da in bèstia, a tirà fòra z̄inc’ o sié di mèo pardiós DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:115 (amp.); c) L sciusciur l’é vegnù più da vejin, / M’é pissà, chisc vel demò vin, / Mo no, l’era cinch persone / Con le sie bale e balone. L šušùr l e vegnù plu da vežìn, / M’he pisà, kis vël demò ving, / Mo no, l era čink persone / Kon le sie balle e balone. BrunelG, MusciatSalin1845:3 (bra.); d) De ste zinche co se sente / Dì che i é besties, basta ben / I é beate, i é contente / Se i à vena, e ben da fen. De ste zinche co se sente / Di chi jé besties, basta ben / Jè beate, jĕ contente / Se jà vena, e ben da fen. Anonim, ManageriaComunal1873-1973:35 (amp.); e) Al conscidra, y damana, ci ch’al é chëres cin’ pices cosses t’amez ala coa. El considera, e damana, cicch el è chelles ceing picces coses t’ amezz alla cō. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:49 (Badia)
s.f. pl.
le ore cinque del mattino, le ore diciassette (grd. F 2002, fas. DILF 2013, MdR) Ⓘ cinque Ⓓ fünf Uhr ◇ a) A ći ora sunse partis da ćiasa? / Iö mine da la mesa da les cinch. A çhi óra sunse partis da çhiasa? / Jeu mine da la mezza da les ćinq. DeRüM, TëmpRetornunseCiasa1833-1995:245 (MdR).