Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/490

This page has not been proofread.


gnee
455


l) Duncue á le grof fat tigní tla dlijia, che tacâ pro le ciastel, solens ofizi da mort por Genofefa Dunque à ‘l grof fatt tignì t’la dlisia, che taccā pro ‘l ciastell, solenni offizzi da mort pur Genofefa DeclaraJM, SantaGenofefa1878:88 (Badia)
jì a gliejia (gad., grd., fas. Mz 1976; DILF 2013, fod., MdR) Ⓘ pellegrinare, andare in pellegrinaggio Ⓓ pilgern, wallfahren ◇ a) Na compagnia d’omi jê na ota a la Curt de Suramunt a dlijia. ’Na compagnìa d’omi ĝê ‘na óta a la Curt de Suramunt a dliŝia. DeRüM, CurtSuramunt1833-1995:281 (MdR); b) Sa Sènt Ugiana […] Jent che jìa su a lejia i l’à sentù trope oute remenar le ciadene Sa sent Ugiana […] Schönt chö schia su a löschiô i la sentu troppe ôute rimenar lö tschadönö. ZacchiaGB, MärchenSagen1858*:4 (bra.); c) na nobil segnora de Gascogna é jita a lejia al Sepolcro na nobil signora de Gascogna è žita a löžia al Sepolcro RifesserJB, DecameronIXBRA1875:649 (bra.); d) na nobla signura dala Gascogna é jüda a dlijia al Sant Sepolcher na nobil signora dalla Gascogna è žöda a dlišia alle Sǫnt Sẹpǫlcr PescostaC, DecameronIXMAR1875:650 (mar.); e) na nobla signura dla Gascogna é jüda a dlijia ala Santa Fossa na no̲bil signura d’la Gasco̲gna è žüda a dližia ara Santa Fo̲ssa PescostaC, DecameronIXLMV1875:651 (S. Martin); f) na nobla seniëura dla Guascogna ie jita a dlieja al Santo Sepolcro. nå no̱bil sęgnęura dla Guascogna ię žita å dlięžå ål Santo Sepo̬lcro. RifesserJB, DecameronIXGRD1875:654 (grd.); g) na nobil signoura de Guascogna é juda a gliejia al Santo Sepolcro na no̲bil signo̮ura de Guascogna è žuda a gliẹžia al Santo Sepo̮lcro PescostaC, DecameronIXFOD1875:655 (fod.).

gliejia (fod., LD) ↦ gliejia.

glizerina Ⓔ it. glicerina / dt. Glyzerin 6 1873 glicerina (DeclaraJM, MëssaGrossrubatscher1865:1)
gad. glizerina grd. glizerina fas. glizerina amp. glicerina
s.f. sg.
composto organico, alcole alifatico trivalente, largamente diffuso in natura perché entra nella costituzione di tutti i grassi e gli oli (grd. F 2002, fas. Mz 1976; DILF 2013, amp.) Ⓘ glicerina Ⓓ Glyzerin ◇ a) ‘L é proprio un gran consumo / De muscio e glicerina / No fajonse de mereea / Se ’es é pienes de gartures. L’é proprio un gran consumo / De muscio e glicerina / No fasonse de mereea / Se s’ è pienes de gartures. Anonim, TosesCortina1873-1938:30 (amp.).

glizerina (gad., grd., fas.) ↦ glizerina.

glob Ⓔ it. globo 6 1873 globe pl. (Anonim, TosesCortina1873-1938:30)
gad. glob grd. glob fas. globo amp. globo LD glob
s.m. Ⓜ globs
qualsiasi corpo di forma sferica o sferoidale, soprattutto se internamente cavo (gad. DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. DILF 2013, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ globo Ⓓ Kugel ◇ a) De ciameśes ‘l é da vardà sora / Chi globe che pendora / E chi strosces verde, ros e śal / Somea senpre carnaal. De ciameses l’è da vardà sora / Chi globe che pendòra / E chi strosces verde, ros e zal / Somea sempre carnaal. Anonim, TosesCortina1873-1938:30 (amp.).

glob (gad., grd., LD) ↦ glob.

globo (fas., amp.) ↦ glob.

gloria Ⓔ it. gloria ‹ GLŌRIA (EWD 3, 404); grd. gloria materna ‹ Gloria [Patri et Filio…] x [Requie]m aeterna[m dona eis….] (Craffonara 1993:50) 6 1813 gloria (RungaudieP, LaStacions1813-1878:92)
gad. gloria mar. dloria Badia gloria grd. gloria fas. gloria fod. gloria amp. gloria LD gloria
s.f. sg.
1 fama grandissima, onore universale che si acquista per altezza di virtù, per meriti eccezionali, per atti di valore, per opere insigni (gad. P/P 1966; DLS 2002, grd. L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ fama, gloria Ⓓ Glorie, Ruhm ◇ a) Ma se sé forte, se portà vitoria / se baté duro e staré a chel ch’é scrito, / aré co ‘l é un dì na pì gran gloria! Ma se se forte, se portà vitoria / se batè duro e štarè a chel ch’è scrito, / avrè co l’è un dì ‘na pì gran gloria! DegasperF, PrimaMessaGhedina1868-1990:358 (amp.)
2 lo splendore e la grandezza della maestà divina, la sua beatitudine (gad. P/P 1966, grd. L 1933; F 2002) Ⓘ gloria Ⓓ Herrlichkeit ◇ a) ve prëii mo leprò dl gran don de sté scialdi te vosc sant amor y timor nfin ala mort, per recever la curona dla gloria n ciel ve preje mò le prò del gran don de ste schaldi te vosch sant amor i timor in fin alla mort, per retschöver la corona della gloria in tschiel RungaudieP, LaStacions1813-1878:92 (grd.); b) Comparide venerandi - / Cater en gloria, y cater ai vis Comparide Venerandi - / Cat’r in gloria, e cat’r ai viis DeclaraJM, MëssaGrossrubatscher1865:1 (Badia); c) por tribolaziuns en paziënza ala santité, por meso dla crusc ala gloria pur tribulaziungs in pazienza alla santitè, purmezzo d’la crusc’ alla gloria DeclaraJM, SantaGenofefa1878:128 (Badia)
3 inno liturgico, parte della messa in cui si intona il gloria, suono delle campane che l’accompagna (gad. V/P 1998, fod. Pe 1973; P/M 1985; Ms 2005) Ⓘ gloria Ⓓ Gloria ◇ a) Y la Mëssa scomëncia, ala Gloria ch’ai cianta / I proi düc canc en bel ordin se sënta. E la Mássa scomántsa, alla Gloria ch’ai tgianta / I prói dütg cantg ing bell’ orden se sáinta. PescostaC, MëssaPescosta1879:5 (Badia).

gloria (gad., Badia, grd., fas., fod., amp., LD) ↦ gloria.

gloriëus (grd.) ↦ glorious.

gloriojo (gad.) ↦ glorius.

glorious Ⓔ it. glorioso (EWD 3, 404) 6 1878 glorioso (DeclaraJM, MaringSopplà1878:3)
gad. glorius, gloriojo Badia glorius grd. gloriëus fas. glorious fod. glorious LD glorious
agg. Ⓜ gloriousc, gloriousa, gloriouses
che ha meritato o dà gloria (gad. P/P 1966; DLS 2002, grd. F 2002, fas. DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ glorioso Ⓓ glorreich, ruhmreich ◇ a) Nos savun sëgn cun ci trica, / Ch’ëi pulî nüsc spiric groi: / Por nes abiné düc canc / Glorioji en Cil tra i Sanc. Nos savung sengn’ cung ci tricca, / Ch’ei pulì nousc’ spir’ti groi: / Pur nes abbinè duttg cantg’ / Gloriosi in Ceil tra i Santg’. DeclaraJM, MaringSopplà1878:2 (Badia); b) N per, pardija! tan prezius / É na vera rarité; / Chësc savunse en cil glorius / Olache döt é en plëna de ’Ng per, pardisa! tang prezioso / È na vera raritè; / Chesc’ savungse in ceil glorioso / Ullacch’ dutt è in plena dè DeclaraJM, MaringSopplà1878:3 (Badia).

glorious (fas., fod., LD) ↦ glorious.

glorius (gad., Badia) ↦ glorious.

gnanca (gad., mar., Badia, col.) ↦ nience.

gnánca (fod.) ↦ nience.

gnanche (amp.) ↦ nience.

gnauco Ⓔ forma espressiva, metaplasmo di it. gnocco  ? 6 1873 gnauche pl. (Anonim, ManageriaComunal1873-1973:38)
mar. gnauco amp. gnauco
s.m. Ⓜ gnauchi
persona senza carattere, priva di forza morale (amp.) Ⓘ rammollito, effeminato Ⓓ Weichling, Weichei ◇ a) Che nosoutre ca in Anpezo / Sone gnauche, beśen dì, / Se son stade boi trenta ane / Chesto gato de sofrì. Che nos’ outre ca in Ampezzo / Sone gnauche besèn di / Se sostade boi trentanne / Chesto gatto de soffri. Anonim, ManageriaComunal1873-1973:38 (amp.).

gnauco (mar., amp.) ↦ gnauco.

gnee (amp.) ↦ neif.