Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/86

This page has not been proofread.


at1
51


(DeRüM, VigneOtaRajonèVos1833-1995:233)
gad. assolutamënter grd. assolutamënter fas. assolutamenter fod. assolutamenter LD assolutamenter MdR assolutamënter
avv.
in ogni modo, a qualunque costo (gad. DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ assolutamente Ⓓ unbedingt ◇ a) Por imparè valch él trëi cosses assolutamënter nezesciaries, cioè: la capazité, l’aplicaziun e la paziënza. Por imparè valq él trëi cosses assolutamëntr necesŝaries, cioè: la capacité, l’applicaziuǹ e la paziënza. DeRüM, VigneOtaRajonèVos1833-1995:233 (MdR).

assolutamenter (fas., fod., LD) ↦ assolutamenter.

assolutamënter (gad., grd., MdR) ↦ assolutamen-

ter.

assuié (gad.) ↦ suié.

astela (gad., mar., Badia) ↦ stela.

astelé (mar.) ↦ astilé.

astilé Ⓔ dtir. sich (ån)stellen (GsellMM) 6 1821 stilè (PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:55)
gad. astilé mar. astelé Badia astilé grd. astilé, stilé fod. astilé LD astilé
v.tr. Ⓜ astila
cercare di non incontrare qualcuno o qualcosa, schivare (grd.) Ⓘ evitare Ⓓ vermeiden, ausweichen
se astilé (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ comportarsi Ⓓ sich benehmen, sich verhalten, sich anstellen ◇ a) Canche seniëur Cristl vën. / Ne te stilé nsci de lën! / Dì: Bon di! Uniëis’ a bën? Kanke Seniëur Kristl vën. / Ne te sti-lè inshi de lën! / Di: Bon di! Uniëise bën? PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:55 (grd.).

astilé (gad., Badia, grd., fod., LD) ↦ astilé.

astrënje (gad.) ↦ strënje.

astronje (mar.) ↦ stronje.

asuel Ⓔ *HAEDIOLUS (EWD 1, 158) 6 1832 asó (HallerJTh, FigliolProdigoBAD1832:141)
gad. asó mar. asó Badia asó grd. vesuel fas. śol caz. śol bra. śol moe. uśol fod. asol LD asol MdR asó
s.m.f. Ⓜ asuei, asuela, asueles
il nato della capra, capriolo e cervo, di età inferio-re a un anno (gad. A 1879; A 1895; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; G 1923; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; G 1923; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ capretto Ⓓ Zicklein, Kitz ◇ a) Ciara, tan d’agn ne te sunsi sté dejobediënt, y mai ne m’aste dé n asó, ch’iö ess podü me le mangé cun mi amisc. Tgiára, taign d’agn ne te sunsi sté deshobediant, e mai ne m’hà-ste de n’asó, ch’iö esse podü mel mangié cung mi amici. HallerJTh, FigliolProdigoBAD1832:141 (Badia); b) gé te serve jà tenc de egn, e no é mai dejobedì a tie comandi, e no te me ès mai dat n śol, che me l’aesse podù magnèr con mi amisc je te serve shà teng d’eng, e no é mai deshobedí a tie comándi, e no teme és mai dat un zol, che mel aése podú magnér co mi amish HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:146 (caz.); c) Jà l é mo cotán de agn, che sierve, e no n’è mei falé a chël, che me comaneiva, e mei no m’ei dé n asol da me l mangé de bona voia con miei amisc. Dgia l’e mo co-tan de agn, che sierve, e no n’hé mei fallé a cal, che me co-maneiva, e méi no m’éi dé ‘ng azól da mel mangié de bona voja con miei amis. HallerJTh, FigliolProdigoFOD1832:152 (fod.); d) Oh, i à bëin comprè, ch’i à comprè zacotan de biesces, e na ria asora, despò n pü’ de lin. Oh, j’ha bëiǹ comprè, ch’j’ha comprè zacotaǹ de biesces, e ‘na ria azòra, despò ‘ǹ pü’ de liǹ. DeRüM, BunDéBerbaTone1833-1995:258 (MdR); e) gé ve serve jà da tenc de egn encà, senza mai ve dejobedir, e no me aede dat nience n śol da magnèr coi mie amisc ge ve serve za da teng de egn in cà, senza mai ve desobedir, e no me ède dat niencie un zoll da magnèr coi miei amisc SoraperraA, FiProdigoCAZ1841-1986:247 (caz.); f) ie ve servësce da tan d’ani nca, y ne ve son mei stat deju-bedient, y ne m’ëis mei dat n vesuel da goder cun mi cum-panies iè ve servesce da tand’ anni ‘ncà, i ne ve son mei sta desubedient, i ne m’eise mèi dat ‘n vesuèl da gòder cung mi cumpagnes SenonerA, FiProdigoGRD1841-1986:253 (grd.); g) ara mët le viadú pro les tëtes dla cerva, che ne se stra-fajô nët nia, deache n lu i â scarzé l’asó ella mett ‘l viadù pro les tettes d’la cerfa, che nè sè strafajō nett nia, dea che ‘ng lŭ i ā scarzè l’aſŏ DeclaraJM, SantaGenofefa1878:34 (Badia) ☟ cauret.

asvelt Ⓔ it. svelto (da *EXVELLERE = ĒVELLERE) (EWD 1, 168) 6 1866 svelt (BrunelG, Cianbolpin1866:18)
gad. asvelt mar. asvelt Badia asvelt, svelto grd. asvelt fas. svelt caz. svelto bra. svelt moe. svelto fod. svelto amp. svelto, sbelto LD asvelt
agg. Ⓜ asvelc, asvelta, asveltes
che percorre o consente di percorrere un notevo-le spazio in poco tempo; che giunge presto al ter-mine (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1985; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ veloce Ⓓ schnell, flink ◇ a) Tu t’es auter mior e più svelt che gé a fèr chest lurier. Tu ti es au-ter mior e più svelt ke ğe a fèr kis lurier. BrunelG, Cianbolpin1866:18 (caz.); b) Asvelt é le grof jö por les scalinades por azeté i ciavaliers y i mené tl salun dl recevimënt Svel-to è ‘l grof jou pur les scalinades pur azzettè i cavalieri e i menè t’ l sallung d’l receviment DeclaraJM, SantaGenofefa1878:7 (Badia); c) Canch’al ê bur’ tëmp, o ri vënc sborâ, somenâ Schmerzenreich val’ graní da finestra fora, y fora dan porta gnôl le pietcöce, l’asvelta mosena de bosch y la bela mosena börna a s’i mangé sö. Cang ch’el ē bur temp, o rì ventg’ sburrā som’nā Schmerzenreich val granì da fi-nestra fora, e fora dang porta gnēle ‘l pietecoucce, la svel-ta moſena d’bosc e la bella moſena būrna a s’i mangiè sou. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:59 (Badia)
avv.
in modo svelto, celermente (gad.) Ⓘ velocemente Ⓓ schnell ◇ a) Por ascogne les leghermes, che cuntra orenté i bagnâ i edli, sbalzel söl ciaval, y raita asvelt a ce dla tru-pa Pur ascogne les legrimes, che cuntra orentè i bagnà i oudli, sbalzel soul ciaval, e reita svelto a ciè d’la truppa DeclaraJM, SantaGenofefa1878:9 (Badia).

asvelt (gad., mar., Badia, grd., LD) ↦ asvelt.

at1 Ⓔ ACTUS (EWD 1, 169) 6 1865 atg pl. (PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1)
gad. at mar. at Badia at grd. at fas. at fod. at amp. ato LD at
s.m. Ⓜ ac
comportamento umano che deriva da una precisa vo-lontà (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; F 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ atto Ⓓ Akt ◇ a) Cul mparé gën y tenì amënt no fares de chëi ac, / Che fej chëi, che uel mefun desmustré l’aurità ai mac. Coll’ imparè gëŋ y tënì a mënt no farès de chëi atg, / Chë fèŝ chëi, chë uèl möfum desmustrè l’èurità ai màtg. PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.).