Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/920

This page has not been proofread.


sentì
885


che el somaro / Chel famόs pantalόn / El no ebbe, sentù ac’áro / Chera prima, me canzόn. Anonim, ManageriaComunal1873-1973:38 (amp.); g) al ne pó sintí n pü’ de ligrëza, al ne n’é abl a n pü’ de destraziun el nè po sintì ‘ng pude ligrezza, el nen è abile ang pude de destraziung DeclaraJM, SantaGenofefa1878:83 (Badia); h) Al sintiará n plajëi falz, miserabl, trapolun, y do i vëgnel le pentimënt y la meseria El sintirà ‘ng plajei falz, miſerabile, trappulung, e dō i vegnel ‘l pentiment e la m’ſeria DeclaraJM, SantaGenofefa1878:124 (Badia)
2 avere un dato presentimento, presentire (gad. V/P 1998) Ⓘ sentire Ⓓ ahnen ◇ a) ara toma püra ti brac dl sposo: ara sintî cez de desgrazia, ch’i drucâ le cör adöm, zënza savëi ci ella toma pūra t’ i bracc’ d’l sposo: ella sintì ciezze de desgrazia, ch’i druccā ‘l cour adum, zenza savei ci DeclaraJM, SantaGenofefa1878:8 (Badia)
3 percepire con l’olfatto l’odore di qualcosa (gad. P/P 1966, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953, fas. R 1914/99; Mz 1976, amp.) Ⓘ odorare Ⓓ riechen ◇ a) Ce magnàs da inperator / cojinade a uśo Franza, / ch’a sentì noma ‘l odor / se s’inbalsama ra panza! Ce magnàs da inperatór / coginade a uso Franz̄a, / c’ a sentì nòma l’odór / se s’ inbàlsama ra panz̄a! DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:113 (amp.); b) Chisc ghei é arnica, sënt ma ci bun odur, chësc ble é faidl salvare, á n tof sterch. chisc’ ghèi è arnica, sent’ ma ci bung odor, chesc’ blě e feid’l salvare, à ‘ng toff sterc. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:45 (Badia)
4 percepire attraverso il tatto (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; Pi 1967; V/P 1998, grd. A 1879, fas. A 1879; R 1914/99, fod. A 1879, amp. A 1879) Ⓘ sentire Ⓓ fühlen ◇ a) Ciáreme avisa, ch’i sun tüa fomena; sënt mia man col anel, ch’i á ciafé da te Ciareme avviſa, ch’i sung tua fomena; sent mia mang coll’ anell, ch’i à ceaffè da tè DeclaraJM, SantaGenofefa1878:92 (Badia)
5 percepire con l’orecchio suoni, voci, rumori (gad. A 1895; Ma 1950, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. Q/K/F 1988; DLS 2002) Ⓘ udire, sentire Ⓓ hören ◇ a) e cánche l vigniva e ruáva damprò da cesa, l à sentì, che i ciantáva e baláva duc auna e chanche ‘l vigniva e ruava dampro da tgiésa, l’ha senti, che i giantava e ballava dutg a una HallerJTh, FigliolProdigoFOD1832:152 (fod.); b) Ma chi che sentìa chest, se n jìa fora un dò l’auter, a scomenzar dai più veies Ma chi che sentia chest, s’ inshiva fora un do l’auter, a scomanzar dai pglu vegles HallerJTh, MadalenaBRA1832:157 (bra.); c) So fi l più veie, che l’era fora per la campagnes, tel tornèr, l sent dalenc che a sia cèsa i sona e i cianta Sò fì el plu vèglie, che l’era fora per la campagnes, tel tornèr, el sent da lensc che a sia cièsa i sona e i cianta SoraperraA, FiProdigoCAZ1841-1986:246 (caz.); d) Intratan vëgn le fi plü vedl dal ciampopré, y tl rové daimpró a ciasa, sëntel a soné y a cianté. Intratang vagn ‘l fì pleù vèdel dal ciampprè, e in tel rovè dainprò a ciàsa, sant’l a sonè e a ciantè FlatscherGV, FiProdigoBAD1841-1986:249 (Badia); e) e vegnia senpre pì vejin a ciasa, ‘l à sentù, ch’i sonaa e i ciantaa e vegniva sempre pi vegin a ciasa, l’ha sentù, ch’i sonava e i ciantava ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:256 (amp.); f) e cánche l tournáva a cesa, l sentiva dalonc, che via n sua cesa i sonáva, e ciantáva chël tán’ che i podëva e cànche ‘l tornava a cièsa, el sentiva da loncc, che via ‘n sua cieŝa i sonava, e cantava col tang che i podava DebertoM, FiProdigoFOD1841-1986:260 (fod.); g) Cánche se ciánta e craia / Se i sent segur nfin / Via n fonz de Davedin Quaŋ che se çhianta e craja / Se i sent segur infiŋ / Via in fonz de Davediŋ PescostaC, OrghenPlie1843-2013:428 (fod.); h) no se sente a stà defora, / ch’el cuciaro e ra forzela no se sènte a sta defòra, / ch’el cuciaro e ra forz̄èla DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:113 (amp.); i) A sonà canpanoto no sentì / In ogni luó, ch’i no fenisce pì; / Sentì i mortere ch’i no taje mai A sonà campanoto no sentì / In ogni luò, ch’i no fenisce pì; / Sentì i mortere ch’i no tage mai DegasperF, AgostinoCostantini1860:1 (amp.); j) Bogna sentì i spropositi e le resìe che i parla finamai tra la jent bassa Bogna sentì i spropositi e le resìe che i parla finanamai tra la jent bassa AgostiniM, Dialogo1870*-2013:432 (col.); k) Chela pere fémena canche l’à sentù coscì Chella pere femena canche l’ha zentù così SommavillaA, DecameronIXMOE1875:639 (moe.) ☝ audì
6 udire con attenzione, stare a udire (fas., amp.) Ⓘ sentire, ascoltare Ⓓ zuhören ◇ a) Tu da le musce e di musciac; o Dio! / Senti ades n giust lamento mio Tu dalle muše e dei mušač; o Dio! / Senti adés ‘n just lamento mio BrunelG, MusciatSalin1845:1 (bra.); b) Ra musica sentì, sentì i cantore, / Ch’i cianta ancuoi parpedevia anche lore. Ra musica sentì, sentì i cantore, / Ch’i cianta anquoi par pede via anche lore. DegasperF, AgostinoCostantini1860:1 (amp.); c) Spose, ancuoi coscì a ra bona / Cuatro verse sentirè Spose, anquoi cosi ara bona / Quattro verse sentirè DegasperF, ZambelliMichelli1872-1973:11 (amp.)
7 venire a conoscere, apprendere (gad. A 1895; Ma 1950, fas., fod., amp.) Ⓘ sentire Ⓓ hören, erfahren ◇ a) parcé se sente ca, che ‘l é un gran pezo / zerte afare da fei proprio ribrezo? parcé se sente ca, che l’é un gran pežo / žerte afare da fei proprio ribrežo? DegasperF, TenpeAdes1862-1974:473 (amp.); b) de chela jent e parentela i é jà morc fora duc. Canche l’à sentù coscì l’é jit dal curat a preèr che l vardasse dò tel liber de bateisum. de kela ʒ̉ent e parentela i é ʒ̉à morč fora duč. Kan ke l a sentù cošì l è ʒ̉it da l kurat a preer ke l vardasse dò te l liber de bateisum. BrunelG, Cianbolpin1866:8 (caz.); c) Infinamai un s’à pensà, jà avarà sentì, de menà sue armente (vace) fora per piaza fornide con gherlande a uso tirolese. In fin a mai un s’ ha pensà, jà avarà sentì, de menà sue armente (vaĉĉe) fora per piazza fornide con gherlande a uso tirolese. AgostiniM, Dialogo1870*-2013:432 (col.); d) I fotografe, i pitore / Canche i sente ra novitas / Come mate dute core / Par fei grupo, e par copià. I fotografe, i pittore / Canche i sente ra novitàs / Come matte dute corre / Par fei gruppo, e par copià. Anonim, ManageriaComunal1873-1973:31 (amp.); e) en sodesfazion de chela te pree, che tu m’ensegne, come tu sofre chele, che ió sente che se fasc a te in so̬ddisfazio̬n dę chölla te pręję, chö tu m’insegne, come tu so̱ffri chölle, ch’iò̬ sente chö se faš a te RifesserJB, DecameronIXBRA1875:649 (bra.); f) ma per sodisfazion de chëla te preie, che ti te me nsegne come ti te sofre chële, che sente se fesc a ti ma per soddisfazion de calla te preje, che ti te me insegne co me ti te soffre calle, che sente se feš a te PescostaC, DecameronIXFOD1875:655 (fod.)
se fé sentì (gad., fas. DLS 2002, fod. DLS 2002, amp. DLS 2002) Ⓘ farsi sentire Ⓓ sich spüren lassen, sich hören lassen ◇ a) Al ê bele misdé, y la fan se fajô sintí dassënn El ē belle miſdè, e la fang sè fasceō sintì dassenn DeclaraJM, SantaGenofefa1878:33 (Badia) ◆ se sen-

(gad., grd. F 2002, MdR) Ⓘ sentirsi Ⓓ sich fühlen ◇ a) Co te sënteste pa? / Nia dërt bëin. Co te sënteste pa? / Nia dërt bëiǹ. DeRüM, OhAmico1833-1995:256 (MdR); b) Él na ota gnü le tëmp che la providënza assëgna atualmënter la vocaziun, por chëla che nos nes sentiun capazi Él ‘na óta gnü le tëmp che la providënza assëgna attualmëntr la vocaziuǹ, por quëlla che nos nes sentiuǹ capaci DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:269 (MdR); c) descedada se sintîra trö plü lisiera descedada sè sintìla trou plou liſira DeclaraJM, SantaGenofefa1878:71 (Badia).