Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/934

This page has not been proofread.


signour
899


organo collegiale giudicante cui compete l’amministrazione della giustizia (gad. P/P 1966; V/P 1998, grd. L 1933; Ma 1953; F 2002, MdR) Ⓘ tribunale, ufficio giudiziale Ⓓ Gerichtsbehörde, Gericht ◇ a) Le medemo fô davant a le vicare con certes atres persones, ch’aveva da fà con Signoria. Le medemmo fô davant a le Vicare coǹ ćertes atres persones, ch’a(ve)va da fà coǹ Signorìa. DeRüM, VicareSignoria1833-1995:276 (MdR).

signoria (gad., mar., Badia, fod., MdR) ↦ signoria.

signorina Ⓔ it. signorina 6 1873 signorines pl. (Anonim, TosesCortina1873-1938:30)
gad. signorina Badia signorina amp. signorina
s.f. Ⓜ signorines
titolo di cortesia e di rispetto con cui ci si rivolge o ci si riferisce a donna giovane non sposata (gad., amp.) Ⓘ signorina Ⓓ Fräulein ◇ a) ’Es à anche ra bustines / Sta nobil signorines / E ce tirà sora ch’ ’es farà / Parcé che i tos vade là. Es ha anche ra bustines / Sta nobil signorines / E ce tirà sora ches farà / Parcé che i tos vade là. Anonim, TosesCortina1873-1938:30 (amp.); b) anzi dötes les bones umes i mostrâ cui dëic a süa filiolanza la signorina (inlaota nominân insciö ince les prinzipësses) anzi duttes les bones umes i mostrā cui deitg’ a sua filiolanza la Signorina (illaota nominang ingsceou incie les principesses) DeclaraJM, SantaGenofefa1878:3 (Badia).

signorina (gad., Badia, amp.) ↦ signorina.

signour Ⓔ it. signore ‹ SENIOR (EWD 6, 255) 6 1807 segnœur (PlonerM, Erzählung4GRD1807:49)
gad. signur mar. signor Badia signur grd. seniëur fas. segnor caz. segnor bra. segnor moe. segnor fod. signour col. signor amp. signor LD signour MdR signur
s.m.f. Ⓜ signours, signoura, signoures
1 appellativo di cortesia, premesso eventualmente al nome, al cognome o alla qualifica, con cui ci si rivolge a un uomo o a una donna (gad. B 1763; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ signore Ⓓ Herr ◇ a) Mi seniëur pere, respuend l fi, sce chël, ch’à perdù chësta bëursa, fossa restà pendù te liet, sciche ie, ne l’ëssel perduda. Mi segnœur pere, respuend l’fì, sche kœl, k’ a perdù kæsta bœursa, fossa ræstà pendù te liet, schkœ je, ne l’æssel perdùda. PlonerM, Erzählung6GRD1807:49 (grd.); b) Segnor chieride sasc, e? Segnor chlieride Sasch é? GiulianiGB, Gespräch1812-2014:57 (bra.); c) O sibe laudà Idie! śën t’ei! / Po n es mo una da passé, / Te muesses mo la damandé / A seniëur Cristl - cëla vé! / Chësc te farà pa mo sué O si lauda Idie! ʃën t’ ei! / Po n’es mo una da passè, / Te muesses mo la damandè / A seniëur Kristl - ciëla ve! / Këst te farà pa mo suè! PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:59 (grd.); d) Me portëise mia viesta, signur maester? / Signur scé, iö l’à chilò. Me portëise mia viesta, Signur Maéstr? / Signur ŝé, jeu l’ha quilò. DeRüM, MePortëiseViesta1833-1995:250 (MdR); e) Iö menerà mi servidù da vos, per avisé vosta signura so, ch’ëla ne ves aspete. Jeu menerà mi servidù da vos, per avvisé vosta Signura só, ch’ëlla ne ves aspétte. DeRüM, SëiseMiAmisc1833-1995:254 (MdR); f) E dapò al ge n’à manà ence ai fascegn n pech. / Segnor Sepon nia permal / De chel che v’é scrit E dapò al ge n’à manà ence ai Fascegn n pech. / Segnor Sepon nia per mal / De chel che v’é scrit PollamV, VivaSagraMoena1856-2008:270 (bra.); g) Le signur zerimonier fej chiló da patrun / Y tëgn en regola la sacra funziun L’signur ceremoníer fess chilo da patrung / E tagn in regola la sacra fonziung PescostaC, MëssaPescosta1879:5 (Badia)
2 uomo / donna, con una sfumatura di maggior riguardo (grd., fas., MdR) Ⓘ uomo Ⓓ Mann ◇ a) söla gran plaza de S. Merch, vëighel cater o cinch signurs che se la rajonava seu la graǹ plazza de S. Märc, vëighel quatr o ćinq signurs che se la raĝionava DeRüM, CasperCiaminades1833-1995:280 (MdR); b) Candenó al veit sunsora l sas una bela signora col ciapel Candönô al veit sun sora al sas unô bellô siŋorô col tschapel ZacchiaGB, MärchenSagen1858*:3 (bra.); c) N calighé che fova n pue maladët, à n di purtà n pèr de stivei a n seniëur t’ustaria, ulache fova de autri uemes. Uŋ calighë che fòa uŋ pue maladëtt, hà uŋ di purtà uŋ pèr de stivëi a uŋ Signour t’ ustaria, ulà che fòa d’autri uemes. VianUA, CalighéMaladët1864:196 (grd.); d) La segnora al sentir chesta cossa, desperada de no se poder vendicar, […], se é ressolta de voler enjuriar la meseria del Re La signora al sentir chösta co̱sa, dösperada dę no̬ se po̬dör vendicar, […], s’ è riso̱lta de vo̬lör injuriar la miseria del Re. RifesserJB, DecameronIXBRA1875:649 (bra.)
3 individuo raffinato, altolocato, benestante (gad. A 1879, grd. A 1879; Ma 1953; F 2002, fas. A 1879; DILF 2013) Ⓘ signore Ⓓ Herr ◇ a) Chël signur da Coz ia San Linert / cola chestiana dl Brach á albü n bastert Ch’l signur da Coz ia San Linert / cola cherstiana dl Brach á abü n bastert PescostaC, BracunCoz1853-1994:225 (Badia); b) E canche gé n gran segnor / Vegniré con n servidor / A te portèr da magnèr / E dapò a se maridèr. Ö chan chö iö un gran sinior / Vönirö con un servidor / A tö portär da magniär / Ö dapô a sö maridär. ZacchiaGB, CianzonValDeSora1858*-1995:167 (caz.); c) é sozedù, che na nobil segnora de Gascogna é jita a lejia al Sepolcro è suzzes, chö na nobil signora de Gascogna è žita a löžia al Sepolcro RifesserJB, DecameronIXBRA1875:649 (bra.); d) iel suzedù, che na nobla seniëura dla Guascogna ie jita a dlieja ięl suzzędù, chę nå no̱bil sęgnęura dla Guascogna ię žita å dlięžå RifesserJB, DecameronIXGRD1875:654 (grd.); e) él sozedü che na nobla signura dala Gascogna é jüda a dlijia al Sant Sepolcher erre sozzedù che na nobil signora dalla Gascogna è žöda a dlišia alle Sǫnt Sẹpǫlcr PescostaC, DecameronIXMAR1875:650 (mar.); f) Söl ciastel chersciôl forsc sö massa delicat, y sëgn fossel ghel, grasomé al per di atri mituns di signurs. Soul ciastell c’rsceŏle forsi sou massa d’licat, e ſengn’ foss’l ghel, graſumè al per d’i atri mittungs di Signurc’. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:96 (Badia); g) O cotan miú ch’al foss por me ester na contadina plütosc co signura, na püra, che mëss jí a s’ le ciafé, che na prinzipëssa, chiló cun bel y nia! O cutang miù ch’el foss’ pur me est’r na contadina plouttosc’ che Signura, na pura, che mess’ jì a s’ l ceaffè, che na prinzipessa, chilò cung bell e nia! nia plou, nia! DeclaraJM, SantaGenofefa1878:14 (Badia); h) Chisc muessa bën vester de drë gran seniëures, y i autri, che se plea tan bas dant ëi, ie segur plu stlec. kiš múesa̤ ba̤ŋ véštę̆r dę dra̤ graŋ sęnyóuręs, i i áutri, kę sę pléa̤ tam bas dant ái, íe sęgúr plu štletx. RifesserJB, Spies1879:108 (grd.)
4 chi viaggia e soggiorna per turismo fuori della sua sede abituale (grd. DLS 2002, fas. DA 1973; DLS 2002; DILF 2013) Ⓘ villeggiante, turista Ⓓ Tourist, Gast ◇ a) Ve! Ve! N segnor. Fosc che l’é un dai sasc. Jon mo a veder. Vè! Vè! un Segnor: Fosch che l è un dai sasch. Schong mò a veder. GiulianiGB, Gespräch1812-2014:57 (bra.)
5 chi esercita il proprio dominio su un territorio (gad. B 1763; P/P 1966, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953, fas. DA 1973; Mz 1976, fod.) Ⓘ signore Ⓓ Herr ◇ a) Segnor mio, giö no vegne a la tova prejenza per vendicazion che giö me spete de l’ofeja che m’é stat fat Signor mio, giö non vegne alla toa presenza per vendicazion che giö me aspette dell’ offesa che m’è stat fat SommavillaA, Decame- ronIXMOE1875:639 (moe.); b) Mie Segnor, ió vegne te la toa prejenza no perché ió m’aspete vendeta de la enju-