Pri amarea lae
Noapti... vimtul suflâ... amarea angâneaşti…
Ca munţâ yini apa, furtuna greu zghileaşti!
Ma s-leagânâ pamporea ca cojea ţea di nucâ.
O Doamne! astâsearâ toţ oamińil’i va s-ducâ!…
Iuva nu s-veadi luna, iuva nu s-veadi steauâ,
Câ noaptea-i multu lae, furtuna-i multu greauâ…
Mul’erili toati plângu, bârbaţl’i totu si-ncl’inâ;
Ascapirâ… pamporea di apâ easti-mplinâ…
Ficiori şi feati strigâ şi treamburâ di fricâ,
Zghileaşti lumea toatâ: „pamporea va s-disicâ!”
Tu-unu loc ʼnâ mamâ strinḑi un ficiuricu la cheptu
Şi nâsu la ea mutreaşti cu-unu ocl’iu-ahâtu dişteptu!…
Îlu başi laea mumâ şi ḑâţi: „Dumniḑale,
Ascapâ-nâ di apâ, câ mări-su puterili-a tali
Ascapâ-nâ, Luţite, hârzea-nâ-a noastrâ banâ
Ş-nâ ţearâ hrisusitâ va-ţ ardâ la icoanâ!...”
Ma-nclo, doi fraţ ca anghil’i di mâńi cu doru si-acaţâ,
Lâ plâng di fricâ ocl’il’i, ca ţeara sunt tu faţâ.
Lişinâ multâ lumi, alţ cruţea facu dipriunâ,
Aurlâ câpitanlu şi chipurlu asunâ;
„Hriste-mu”, ḑâcu auşil’i, „ascapâ-nâ di moarti!”.
Maşi eu mutresc furtuna şi-ńi minduesc diparti...
Mi minduesc la maica ţe-ńi ḑâsi-nvirinatâ:
„S-ti torńi, vrute Nuşi, ambarâ-a ta turnatâ!
S-ti torńi ma curundu, ma s-nu yińi pri-tu amari,
C-amarea-ncl’idi casi şi-alasâ suschirari!”
Aşiţi-ńi ḑâsi maica cripatâ ş-lâcrimoasâ
Când mi bâşe tu frâmti cu inima jiloasâ.
Ş-mi mindueamu cumu plânḑi tu somnu ş-diştiptatâ,
„Câ Nuşi fuḑi tu xeani ş-nu s-ştie-a lui turnatâ.”
Mi mindueamu la nâsâ ş-la sor-mea dipriunâ
Şi ńi-arâdeamu di-amari, di vimtu ş-di furtunâ.
Şi cându toatâ plasea plânḑea pri-Amarea Lae
Io acâţai si-ńi cântu unu cânticu di sivdae;
Unu cânticu di sivdae, ah! cânticlu-ali vruti
Şi vream s-mi necu tu-amari, si-ngropu mirăchili tuti;
Si-ngropu mirăchili tuti şi pusta mea di jali,
Si-ascapu di-aestâ banâ, si-ascapu di-ahânti-arali:
Câ-ahâti-amu traptâ mini cu derturili ş-cu xeana,
Câ nu si-aspunu cu gura şi nu si scriu cu peana.
Tr-aţea mutreamu amarea şi ńi-arâdeamu dipriunâ
Di apa-a l’ei mintitâ, di vimtu ş-di furtunâ;
Ş-tr-aţea cântamu, când lumea zghilea cu boaţi mari,
Câ vreamu ca si s-disicâ pamporea tru imnari,
S-mi necu, si-ascapu trâ totna di căl’iuri, di uhtari,
Si-amu stealili cândili, murmintu – larga-amari!